Beneficiile dovleacului asupra sănătății

În basme, dovleacul se transformă în caleaşca Cenuşăresei. În farfurie, îl face împărat pe cel care-l mănâncă!

Cea mai frumoasă poveste despre prove­nienţa do­­vleacului le aparţine dogonilor, membrii unui trib african, care spun că el creştea pe mar­ginea Căii Lactee, de unde seminţele lui s-au scutu­rat pe pământ. În Evul Mediu, alchimiştii îi acordau pu­teri „divine”, încercând să obţină cu ajutorul lui, aur în laborator. În popor, „aurul” dovlea­cului constă mai de­grabă în faptul că era mâncarea săracului, sătu­rând o fami­lie întreagă, cu dimensiunile lui pantagrue­lice. (În Cartea Recordurilor conduce azi un dovleac de 821 de kilograme!) Frate bun cu pepe­nele galben şi roşu, do­vlea­cului nu i se acordă însă atenţia cuvenită, atunci când e vorba de sănătate, deşi puterile lui de vindecare sunt unice, mai ales prin conţinutul mare de caroten.

Comori

Miezul galben-portocaliu al dovleacului conţine 9,9% de glucide, vitaminele A, B1, B3, B6, B9, C, potasiu, cal­­­­ciu, magneziu şi fier. Dar lista continuă:

Vitamina E din pulpă şi din seminţe previne îmbătrânirea, apariţia ridurilor, pigmentaţiei nedorite, de asemenea, şi dereglările în sistemul reproductiv, îm­bunătăţeşte circulaţia periferică. Iar în organismul fe­meilor diminuează efectele sindromului premen­strual.

Acidul linoleic din seminţe sau din uleiul de dovleac întăreşte membranele celulelor, acţionează asupra proceselor intracelulare, reglează formula sân­gelui. Are o importanţă imensă în dezvoltarea creieru­lui fătului pe toată perioada de sarcină, precum şi în activitatea cerebrală a adulţilor.

Vitamina T, rar întâlnită în alte plante, ajută femeile ce nu pot să rămână însărcinate din cauza greutăţii corporale. Vitamina T favorizează digestia ali­mentelor grele, nesănătoase, şi previne depunerea de grăsime.

Fosforul acţionează asupra libidoului, măreşte potenţa, iar zincul îmbunătăţeşte calitatea şi cantitatea de spermă, mărind şansele de procreare. Până nu de­mult, cea mai „sexuală” legumă se considera ţelina. În Roma antică, ostaşii plecau la război cu seminţe de ţe­li­nă şi cu usturoi, ca să obţină vic­torii glorioase. În ur­ma unor cerce­tări recente, a apărut un alt concu­rent – dovlea­cul. Seminţele de do­vleac, la fel ca cele de floa­rea-soa­re­­lui, măresc dorinţa sexuală, dimi­nu­ează oboseala.

Tratamente interne

Insomnie. Se consumă de 2 ori pe zi câte 50 g de dovleac copt sau se beau de 3 ori pe zi 100 ml decoct de pulpă fiartă într-o can­titate mică de apă. Se poate îndulci cu o linguriţă de miere de albine.

Afecţiunile ficatului, supra­ponderalitate. Zilnic se mănâncă 500 g de pulpă crudă sau coap­tă şi se beau 1-2 pahare de suc de dovleac, proaspăt stors.

Edem în caz de afec­ţiuni car­diace. Pe parcursul zilei, se bea câte o linguriţă de suc, la fiecare oră, în total 200-250 ml pe zi.

Afecţiunile sis­temului nervos aso­ciate cu hipertensiune şi insom­nie. Se mi­xează sau se toacă în ma­şina de carne un kg de pulpă de dovleac şi 2 lămâi de mărime mare, cu coajă, dar fără seminţe. Se mai adaugă 1 kg miere de albine sau zahăr, şi se pune ames­tecul în borcane cu filet. Se păstrează la rece. Se consumă câte o lingură cu 30 minute înainte de masă, de trei ori pe zi.

Preparat diuretic şi co­lagog. Afecţiunii i se spune în popor „bilă leneşă”. Se toacă mă­runt 2 linguri cu codiţe verzi sau uscate de dovleac şi se fierb 15 minute, în 500 ml de apă. Decoctul răcit şi stre­curat se bea în timpul zilei, în 3-4 reprize.

Afecţiunile hepatice cu dureri. Se adună 30-40 de co­diţe, se rup mărunt şi se usucă în cuptorul puţin încălzit. Într-un vas emailat, se pun 2 lin­guri cu vârf de codiţe, se toarnă 500 ml apă rece şi se pun la fiert pe foc mic. Se lasă să clocotească 2 mi­nute şi se infuzează acoperit 3 ore. Se beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă, timp de 2-3 luni.

Constipaţie. Se dau pe răză­toare 300-400 g de dovleac crud şi se mănâncă zilnic, pe stomacul gol, cu puţin ulei nerafinat sau amestecat cu o lingură de tărâţe cernute prin sită de mă­lai şi prăjite puţin pe tigaie uscată (fără ulei). Se adaugă şi o linguriţă de seminţe de in, făcute pulbere în râşniţa de cafea.

Obezitate. Supraponderalilor le vor fi de mare folos dietele cu 1,5 kg de dovleac pe zi, fiert sau copt la cuptor. Se mănâncă împărţit în 5 doze, cald sau rece. Se poate servi stropit cu suc de grepfrut sau lămâie. Pentru arderea mai rapidă a grăsimilor se con­dimen­tează cu boia de ardei iute.

Astm bronşic. Se dau pe răzătoare 500 g de do­vleac crud, se amestecă cu 100 g de petale de tran­dafir, 5 frunze de pătlagină tăiate mărunt, 2 linguri de mie­re de albine şi 1 l vin roşu sec. Ames­tecul se pune pe foc, se aduce până la punctul de fierbe­re, dar nu se lasă să dea în clocot. Se infuzează 24 de ore sub ca­pac, apoi se strecoară şi se stoarce bine. Se bea câte o lingură, de 5 ori pe zi, 2-3 săptă­mâni.

Gută, pietre la rinichi, stres. Un dovleac întreg, spălat bine, se coace în cuptor. Se curaţă de coajă şi seminţe, se pune pulpa în borcănele sau alte recipiente şi se păstrează în frigider sau în congelator. Se mănâncă câte 1-2 linguri, de 3 ori pe zi, cu 20 minute înainte de masă.

Potenţă. Zilnic se consumă cel putin 30 de se­minţe crude, în combinaţie cu alte remedii fitotera­peutice.

Cercetări recente au dovedit că dovleacul este mai eficient decât Viagra.

Helmintiază. Cel mai sim­plu tratament este con­su­mul unei can­tităţi de 100 g de seminţe decojite, crude, care se mestecă lung, apoi, după o oră, se bea o lingură de ulei de ricin. Procedura se repetă de 3 ori pe săptămână, timp de 3-4 luni.

Tratamente externe

Dureri de dinţi. În cutia cu me­dicamente, în fiecare casă, tre­buie să avem câteva codiţe uscate de do­vleac. Codiţele se toacă mărunt, se macină cu râşniţa de cafea şi se confecţionează o ţigară. Se fumează fără ca să ajun­gă fumul în plămâni. Se ţine câteva secunde în gură.

Arsuri. O bucată de tifon steril, împăturit, se îmbibă cu suc de dovleac proaspăt stors şi se aplică pe locul afectat.

Eroziuni ale colului uterin. Se face un tampon din miezul curăţat de semin­ţe, se înveleşte într-o bucată de tifon prevăzută cu un şnur şi se introduce în vagin, înainte de culcare. Dimineaţa se scoate cu aju­torul şnu­rului. După o săptămână se face un control la medicul specialist.

Mastopatie. Pulpa de do­vleac tocat sau sucul se apli­­că pe locul bolnav, de 4 ori pe zi, pentru 30-40 de mi­nute. Pansamentul cu pulpă sau suc se întrebuin­ţează şi în cazuri de eczeme, arsuri, li­cheni, erupţii.

Acnee, puncte negre pe faţă. Pielea feţei se freacă de 2-3 ori pe zi cu un cubuleţ decupat din do­vleac crud. După 10 minute se spală cu apă rece. Sau se pune la congelator suc de dovleac şi se procedează la fel.

Miezul spumă din mijlocul dovleacului, de care sunt prinse seminţele, este folosit de sute de ani în medicina populară, pentru tratarea rănilor, eczemelor, arsurilor, coşurilor, panariţiului unghial.

Contraindicaţii

Consumarea dovleacului crud este contraindicată persoanelor cu gastrită, cu aciditatea sucului gastric scăzută, cu ulcer gastric. Persoanele care suferă de balonări şi cei care se află în perioada acutizării bolilor cronice ale stomacului trebuie să folosească dovleacul cu precauţie.

Sursa: Formula AS