Adevărul despre vin
Vinul este binecunoscuta băutură alcoolică, obținută din fermentarea mustului de struguri albi sau roșii, cu tărie alcoolică mai mare de 8°.
Ce conține vinul?
Zaharurile din struguri, sub acțiunea drojdiilor de fermentație, se transformă în principal în alcool etilic, dioxid de carbon, glicerol, și în cantitate mică în alcool metilic, propilic, izoamilic, izobutiric, izopropilic, butanol. Pe lângă acestea vinul mai conține în cantități variabile sorbitol, vitamine (B1, B2, B6, C, B12, acid pantotenic, nicotinamidă, biotină, mezoinozitol, niacină), compuși de aromă (vanilină, esteri neutri, terpene, esteri etilici), acizi organici (tartric, lactic, citramalic) acizi volatili (acetic, formic), acizi fenolici (siringic, ferulic, vanilic), flavonoli, taninuri, resveratrol (0,066 – 0,02 g/l) minerale (potasiu, calciu, magneziu, crom, siliciu, fier, cupru, zinc, mangan, cobalt, bor, fosforic, fluor, brom, iod).
Conținut caloric
Vinul nu este sursă de proteine, grăsimi, glucide (cu unele excepții: vinuri licoroase), dar furnizează calorii. Caloriile din vin provin din metabolizarea alcoolului (1 g alcool generează 7 Kcal), însă calitatea nutrițională a acestora este redusă, deoarece nu pot fi stocate eficient sub forma de molecule macroergice (ATP).
În cantități moderate, două pahare/zi pentru bărbați (300 ml) și un pahar/zi pentru femei (150 ml), consumate numai în timpul mesei, vinul poate avea efecte benefice pentru persoanele sănătoase.
Efectele vinului
Vinul natural, de calitate, este un stimulent ușor al metabolismului, are efect anxiolitic (atenuând stresul), are acțiune antiplachetară (fluidizând sângele), este antioxidant (în special cele cu un conținut ridicat de resveratrol, scăzând riscul apariției maladiilor cardiovasculare), reduce riscul apariției calculozei biliare, încetinește procesele de îmbătrânire, are acțiune antibacteriană și antivirală in vitro. Excesul, însă, anulează aceste beneficii, crescând semnificativ mortalitatea prin maladii hepatice și neurodegenerative.
Sulfiții
Conservanții din familia sulfiților au efecte mutagene și, de asemenea, afectează ficatul, stomacul, intestinele, sistemul nervos, pe cel cardiovascular și renal. Acești conservanți interferează cu asimilarea vitaminelor B1, B6, B12 și A, încetinind absorbția acestora. Sulfiții antagonizează cu calciul, stimulând eliminarea acestuia din organism.
La persoanele sensibile provoacă alergii, vomă, greață, dureri abdominale, mahmureală, amețeli, conjunctivită, migrene, hipotensiune. Pot declanșa „astmul de sulfit” la persoanele sensibile, bronhospasm, bronhocostricție, bronșită, emfizem, dificultăți de respirație, anafilaxie. Se recomandă a nu se depăși doza de 50 mg/zi de sulfiți, însă în mod frecvent aceasta se depășește prin consumul a 300 – 400 ml vin alb, care este mai bogat în sulfiți decât vinul roșu.
Aminele
Vinurile, în special cele roșii, uneori au un conținut ridicat de amine biogene, cea mai frecvent întâlnită fiind histamina. În unele țări europene concentrația de histamină este reglementată la câteva miligrame la 100 ml de vin.
Histamina este mediator chimic implicat în mecanismele de semnalizare și răspuns celular, îndeosebi al hipersensibilității imediate, eliberat în reacțiile anafilactice de către bazofilele polinucleare și mastocite.
Are efect constrictor la nivelul musculaturii bronșice netede, provocând bronhoconstricție, stimulează secreția gastrică, mediază reacțiile inflamatorii și alergice. Histamina are efect vasodilatator asupra capilarelor și arteriolelor scăzând tensiunea arterială. Acțiunea bronhoconstrictoare, hipotensoare, alergică a histaminei este potențată în mod periculos de sulfiții din vinuri.
Conservanții ascunși
Din păcate, pentru a controla procesul de fermentație la obținerea vinurilor și împiedicarea transformării lui în oțet, de regulă se adaugă conservanți periculoși din familia sulfiților: dioxid de sulf E 220, sulfit de sodiu E 221, bisulfit de sodiu E 222, sulfit de calciu E 226, bisulfit de calciu E 227, bisulfit de potasiu E 228.
Doza zilnică admisă (DZA) pentru sulfiți este de 0,7 mg/Kg corp. Consumul alimentelor cu sulfiți este interzisă suferinzilor de disfuncție renală.
Pe lângă un consum moderat de vin autentic, de bună calitate, ar fi de dorit să consumăm, pe cât posibil, vinurile fără sulfiți obținute în sistemul ecologic (bio-vinuri).
Sursa: Revista DoctorulMeu – Prof.univ.dr. Gheorghe Mencinicopschi