Cine se alimentează mai sănătos?

Te-ai întrebat vreodată ce popor are cea mai sănătoasă alimentaţie? În acest articol vă sunt prezentate principalele stiluri alimentare de pe glob, cu părţile lor bune şi rele.

Bucătăria mediteraneană e caracterizată prin proporţia mare de alimente de origine vegetală: fructe, legume şi zarzavaturi şi de folosirea uleiului de măsline, bogat în acizi graşi mononesaturaţi, care scad fracţiunea LDL-C, „rea”, a colesterolului sanguin. Nutriţioniştii spun că cea mai mare parte a grăsimilor consumate ar trebui să provină din acizi graşi mononesaturaţi, mai precis din acidul oleic, care reprezintă 70-80% din grăsimile din măsline şi avocado şi aproximativ 50-60% din uleiul de rapiţă. Dar bucătăria mediteraneană are şi alte avantaje. Un studiu efectuat asupra a 1.400 de bărbaţi, din 9 ţări europene, a dovedit că roşiile protejează împotriva infarctului, mai ales prin licopen, un antioxidant foarte util.

Bucătăria tradiţională germană se caracterizează printr-o proporţie mare de grăsimi saturate, care provin numai din produselede origine animală, ca unt, untură, carne şi mezeluri. Nu e de mirare că fiecare al doilea german moare de infarct. O tendinţă primejdioasă care se instalează în Germania şi care există deja în SUA este aceea de a consuma din ce în ce mai multe alimente gata preparate, de a recurge la aşa-numitul „fast-food”, care se oferă la orice colţ de stradă. Alimentele acestea, plăcute gustului şi adorate de copii şi de adolescenţi, conţin cantităţi excesive de grăsimi de cea mai proastă calitate. Chiar dacă sunt de origine vegetală, stând pe foc toată ziua, aceste grăsimi şi-au schimbat caracteristicile datorită oxidării şi temperaturii. De asemenea, aceste alimente conţin multe condimente tari şi sare, fiind lipsite de fibre, vitamine şi microconstituenţi. Luând în consideraţie şi consumul mare de cafea şi de bere, putem spune că alimentaţia germanilor e la fel de nesănătoasă ca a nord-americanilor.

Bucătăria tradiţională asiatică foloseşte multe vegetale. Studiile epidemiologice arată că japonezii care trăiesc în Japonia se îmbolnăvesc foarte rar de cancer de intestin gros, în comparaţie cu populaţia ţărilor apusene. Fasolea soia e arma cea mai eficace împotriva neoplasmului colo-rectal. Genisteina din soia acţionează chiar şi atunci când s-au format tumori mici, întrerupându-le aportul de oxigen şi de nutrienţi. Din nefericire, japonezii consumă multă sare, iar urmarea este numărul mare al bolnavilor cu hipertensiune arterială şi cu accidente vasculare cerebrale. În general, o caracteristică a modului de alimentaţie japonez este frugalitatea(mâncare puţină şi simplă). După cum ştiţi, japonezii au media de viaţă cea mai mare, fiind urmaţi de populaţia ţărilor scandinave.

Pe plan mondial, există tendinţa de schimbare a cauzelor morbidităţii şi mortalităţii dinspre bolile infecţioase spre cele neinfecţioase, mai ales în ţările cu un venit naţional mic sau mijlociu. Concomitent se înregistrează o schimbare în alimentaţia şi în activitatea fizică a populaţiilor respective, datorită modificărilor factorilor economici şi sociali.

Spre deosebire de schimbarea treptată care a avut loc în SUA şi în majoritatea ţărilor europene, în multe ţări, modificarea alimentaţiei a fost foarte rapidă. În Asia, efectul factorilor economici asupra schimbării felului de nutriţie a fost foarte evident. În Coreea de Sud, bunăstarea materială s-a instalat mai devreme decât în cele mai multe ţări din Asia. După războiul din anii1950-1953, economia Coreei de Sud a înflorit într-un mod impresionant, iar modificările concomitente în stilul de viaţă au inclus multe alimente provenind din Apus. S-au introdus restaurantele de tip McDonald’s, care au devenit foarte populare, mai ales în rândurile tineretului.

Timp de milenii, coreenii obţineau proteinele în special din orez şi din soia. Azi, 50% din proteine provin din produse de origine animalã. Dacă în urmă cu decenii grăsimile reprezentau numai 6,2% din aportul caloric, acum ele reprezintă aproximativ 20%.

Care au fost consecinţele? În primul rând, a apărut obezitatea la copii. În al doilea rând, cancerul şi bolile cardiovasculare au devenit principalele cauze de deces. În al treilea rând, populaţia coreeană – fiind una care ingerează poate cantităţile cele mai mari de sare de pe glob, în special datorită consumului zilnic de kimchi, aliment naţional din varză acră cu multă sare şi condimente – prezintă şi ratele cele mai mari de decese prin cancer gastric şi prin accidente vasculare cerebrale. Spre deosebire de ţările apusene, unde cancerele de plămâni, de sân, de prostată şi de intestin produc mortalitatea cea mai mare prin boli neoplazice, în Coreea de Sud, cancerul gastric ocupă primul loc al mortalităţii prin boli tumorale.

Nu putem spune cu exactitate care este cea mai bună alimentaţie de pe glob, dar putem să ne creăm propriul mod de alimentaţie, împrumutând cele mai bune obiceiuri şi renunţând la cele nesănătoase.