De ce unele persoane fac cancer și altele nu?
De ce nu se produce un incendiu în pădure, de fiecare dată când cineva aruncă o țigară aprinsă pe geamul autoturismului? Sunt multe motive pentru care o țigară nu pornește un incendiu în pădure.
- Poate țigara cade pe asfalt, în loc să cadă pe iarbă;
- Poate că a plouat recent, iarba este udă și nu se aprinde;
- Poate iarba este uscată, dar țigara se stinge înainte de a provoca un incendiu;
- Poate că provoacă un incendiu, dar iarba este înconjurată de apă și focul nu se răspândește în pădure;
- Sau poate că se pornește un incendiu, dar apoi, vântul suflă atât de tare încât stinge focul.
În exemplul de mai sus, țigara reprezintă unul dintre factorii potențiali, care pot cauza cancer, ca și toxinele, în timp ce pădurea reprezintă cancerul. Asfaltul, iarba udă și vântul, toate reprezintă mecanismul intern de prevenire a cancerului, cum ar fi, sistemul imunitar, un PH echilibrat și celulele oxigenate.
Având aceeași expunere, la aceleași toxine, de-a lungul unei perioade de timp, cineva cu un sistem imunitar sănătos, se poate să nu aibă reacții adverse, în timp ce o persoană cu un sistem imunitar compromis, poate face cancer. Vedem dovada acestui adevăr mereu, în jurul nostru. O persoană dintr-un birou răcește foarte tare. Cealaltă persoană, de lângă, nu pățește nimic. Cu siguranță, ambii au fost expuși la aceleași microorganisme. Dar care este diferența? Una dintre persoane are sistemul imunitar sănătos, în timp ce cealaltă nu-l are.
Unele persoane sunt mai capabile să reziste la mutații și distrugeri celulare, provocate de toxine externe și de factori cancerigeni. Așa că, în ciuda anilor de expunere la toxine externe, chimicale, țigări și diete nesănătoase, ei nu fac cancer, în timp ce alte persoane, expuse la aceleași toxine, dezvoltă cancer. Cancerul uman este atribuit, în mod primordial, chimicalelor poluante, modului de alimentare defectuos și stilului de viață nesănătos, nu genetic.
Deci, nu contează care este predispoziția ta genetică, există o mulțime de pași pe care îi poți urma pentru a-ți minimiza riscul de a face cancer, dacă nu ai deja și există foarte multe tratamente protocolare de succes, pe care le poți utiliza, dacă ai cancer.
Pentru a înțelege mai bine bazele științifice ale teoriei mele privitoare la cancer, să călătorim puțin în timp și să învățăm despre „duelul” științific pe care l-au purtat doi francezi. Amândoi au avut teorii bacteriologice despre boală, dar nu erau ambii de acord privind originile și caracterul bacteriilor.
Unul dintre ei susținea „teoria germenilor”: credea că fiecare boală este cauzată de microbi și bacterii care invadează corpul din exterior. Prin urmare, singura soluție de a vindeca bolile, este să omorâm invadatorul.
Celălalt a creat ipoteza că boala provine de la microbii din celulele organismului. El a spus că microbii pot trece prin diverse stagii de creștere și că ei pot suferi mutații în diferite forme ale creșterii, în timpul ciclului de viață. Cu alte cuvinte, condiția organismului gazdă, este principala cauză a bolii.
Un alt om de știință francez a intrat în dezbatere cu teoria că, de fapt, mediul este factorul determinant al bolii. El a fost de acord cu unul dintre cei doi, privind convingerea sa că microbii suferă mutații, dar a afirmat că aceste mutații, sunt toate rezultatul mediului la care sunt expuse. Celălalt cercetător a dezaprobat total teoria susținută de ceilalți doi. Datorită faptului că era bogat și avea conexiuni politice, el a fost în stare să convingă comunitatea științifică, că teoria lui este cea corectă, în ciuda faptului că el nu a avut niciodată o educație în știință! Totuși, pe patul de moarte, el a admis că teoria germenilor, pe care o susținea, avea scăpări și că celălalt cercetător a avut dreptate. El a spus, „Celălalt a avut dreptate… Terenul înseamnă totul”. Cred că mândria sa i-a interzis să admită că teoria celuilalt era, de asemenea corectă. Totuși, era prea puțin, prea târziu. Principalii oameni de știință, deja îmbrățișaseră teoria sa.
În cei 150 de ani de la nașterea acesteia, teoria eronată a germenilor, a fost așa de mult acceptată, încât rareori este discutată în cercurile medicale convenționale de astăzi. Aceasta a dat naștere la tehnica vaccinării, în 1796, când se lua puroi din rănile vitelor bolnave și se injecta în sângele pacienților. Astfel, a luat naștere practica josnică a vaccinării/imunizării.
Din păcate, tratamentele convenționale împotriva cancerului, nu se referă la condițiile care stau la baza cancerului, cum ar fi, echilibrul PH-ului, eșecul sistemului imunitar și hipoxia (lipsa de oxigen) la nivel celular. Tratamentul convențional împotriva cancerului se axează pe tratarea simptomelor cancerului, cum ar fi tumorile. Dacă decizi să urmezi tratamentele convenționale împotriva cancerului sau chiar împotriva unei răceli, nu faci nimic altceva decât să te joci cu sănătatea ta.
Sursa: Cartea „Alimente și remedii naturiste împotriva cancerului” – Andrei Moldovan
Pai da solutii/alternative