Efortul aerob și efortul anaerob
Efortul aerob
Se desfășoară folosind oxigen din afara organismului, fără să afecteze rezervele acestuia. Nu este un efort prea intens. Astfel, în timpul antrenamentelor aerobe, mușchii respiratori principali și auxiliari își continuă regimul de funcționare relativ normal, fără să modifice prea mult respirația și deci, aportul de oxigen. Frecvența cardiacă nu crește prea mult, așa că efortul poate avea o durată destul de mare, până la câteva ore.
Efortul anaerob
Se desfășoară consumând rezervele de oxigen ale organismului și creând o datorie de oxigen care urmează să fie compensată în cadrul refacerii după efort. Este un efort intens, care nu permite mușchilor respiratori principali și auxiliari să își continue regimul de funcționare normal. Aceștia blochează toracele în apnee. Tocmai de aceea eforturile sunt de scurtă durată (secunde sau zeci de secunde) ; în aceste intervale, frecvența cardiacă poate atinge valori maximale. Efortul anaerob se regăsește în sporturi precum haltere, culturism sau probe de viteză.
