Fitness-ul – alternativa de viaţă

Fitness-ul reprezintă acea condiţie fizică a individului care permite desfăşurarea vieţii în condiţii optime, fără senzaţie de oboseală.

Efectele antrenamentului fizic depind de: nivelul capacităţii fizice la începutul antrenamentului, zestrea genetică, antrenamentul anterior, vârsta, starea de îmbolnăvire (gradul de afectare), structura programului de antrenament. Un individ sănătos sub raport cardiovascular, cu o condiţie fizică bună, poate fi supus unui program de antrenament mai intens, comparative cu efortul fizic care se recomandă sedentarului total neantrenat, în cazul căruia  este indicat ca gradarea să se facă judicios.

Pentru a atinge un anumit nivel al condiţiei fizice, sunt necesare cel puţin 6-10 săptămâni de antrenament, iar pentru a-l pierde este nevoie de aproximativ acelaşi interval de timp. Deci, durata optimă a şedinţei de antrenament este de 20-40 min, de trei ori pe săptămână.

Programul de antrenament, odată început şi continuat, conduce la creşterea eficienţei profesionale şi la folosirea mai raţională a timpului liber. Efortul acţionează ca un tranchilizant natural; individual câştigă timp şi este eficient în tot ce face, fără a mai percepe oboseala.

Este important ca antrenamentul să nu fie exagerat de intens, gradul de solicitare nu trebuie să depăşească 60-80% din capacitatea maximă, astfel încât executantul să fie capabil să converseze cu partenerul de antrenament în timpul efortului. Nici prudenţa excesivă, care duce la scăderea gradului de solicitare prin eforturi prea mici (40-50%), nu este recomandabilă. Intensitatea efortului la persoane sub 50 ani, trebuie să fie de cel puţin 50-70% din capacitatea maximă, adică un efort ce corespunde unei creşteri cardiace până la 110-120 (bpm).

Momentul din zi în care se desfăşoară antrenamentul nu are importanţă, dacă se respectă câteva condiţii: subiectul să fie cel puţin după 2-3 ore de la servirea mesei şi nu imediat înainte de culcare. În primele 2 săptămâni ale programului de antrenament este recomandat ca subiectul să se oprească la fiecare 5 minute pentru a îşi măsura pulsul, ajustând intensitatea efortului în funcţie de puls.

Tipul de antrenament diferă în funcţie de posibilităţile şi dorinţele fiecăruia: mers, plimbare, înot, antrenament cu greutăţi, bicicletă, etc., practic orice activitate care vă ajută să vă refaceţi, să vă recreaţi. Doar câteva contracţii musculare, sunt bine venite pentru cei cu activităţi sedentare pentru înlăturarea oboselii, pentru refrişare. Odată încordat, muşchiul se va relaxa în momentele imediat următoare.

Programul de antrenament trebuie de asemenea să includă supravegherea, evaluarea periodică, ameliorarea regimului şi a greutăţii corporale, a lipidelor din sânge, renunţarea la fumat, câştigarea şi menţinerea unor deprinderi sănătoase de viaţă. Bunăstarea, diversitatea de produse agroalimentare şi tehnice, creează nu numai senzaţia de bine, dar şi pe cea de comoditate şi confort, acestea fiind dorite de către oricine.

Beneficiile fizice:

• dacă activitatea este suficient de solicitantă şi este desfăşurată cu regularitate, persoana va arăta şi se va simţi mai bine;
• inima şi plămânii funcţionează mai eficient în alimentarea corpului cu oxigen şi astfel oboseala nu apare atât de uşor;
• muşchii devin mai puternici şi se contractă mai eficient;
• prin creşterea tonusului muşchilor abdominali şi dorsali, postura se îmbunătăţeşte;
• depozitele adipoase sunt “arse” rapid şi astfel, alura corpului se îmbunătăţeşte;
• creşte flexibilitatea articulaţiilor şi ca urmare, mişcările sunt mai uşoare şi repezi;
• oasele devin mai rezistente.

Beneficiile psihice:

• înlătură stresul şi tensiunea şi oferă o cale inofensivă de eliberare a agresivităţii;
• constituie o provocare, înlătură plictiseala;
• sunt uitate problemele curente, iar mai târziu, ele nu par la fel de stresante;
• somnul este bun şi persoana se simte odihnită;
• creşte încrederea în propriile forţe.

Beneficiile sociale:

• practicarea unui sport sau a recreării fizice implică, de cele mai multe ori, înscrierea la o echipă sau un club;
• sunt întâlnite persoane care au interese comune şi se leagă noi prietenii;
• se dezvoltă spiritul de muncă în echipă şi cooperare;
• dacă o persoană are calităţi reale pentru o anumită activitate, practicarea ei se poate transforma în carieră.