Laptele mamei, superaliment pentru bebeluși

95 de nou-născuți ar putea fi salvați în fiecare oră în întreaga lume – în total 830.000 de bebeluși pe an – dacă proaspetele mămici ar alăpta imediat după naștere, arată un studiu efectuat de Salvați Copiii International.

Raportul „Supermâncare pentru bebeluși” („Superfood for babies”) arată că, dacă bebelușii ar primi colostru – primul lapte matern, în prima oră de viață, sistemul lor imunitar ar fi stimulat instantaneu, iar șansele de supraviețuire s-ar tripla.

Mai mult, dacă mamele ar continua alăptarea în următoarele 6 luni, ar fi cu până la 15 ori mai puțin probabil ca un copil dintr-o țară în curs de dezvoltare să moară din cauza unei boli precum pneumonia sau diareea.

Salvați Copiii consideră că progresul enorm făcut deja în reducerea mortalității infantile ar putea fi accelerat dacă mai multe mame ar fi încurajate să alăpteze.

Colostrul, hrană-medicament

Primul lapte al mamei sau colostrul este cea mai bună hrană de care poate beneficia nou-născutul. Colostrul este un lichid gălbui pe care îl produce sânul mamei în primele 3-4 zile după naștere. Primul lapte are o valoare inestimabilă nu numai din punct de vedere nutritive, cât mai ales datorită faptului că oferă nou-născutului un număr foarte mare de anticorpi. Aceștia protejează copilul față de infecții, într-o perioadă în care nu are încă dezvoltat un sistem propriu de autoapărare.

Laptele matern este cea mai bună alimentație posibilă deoarece conține toate substanțele nutritive absolute necesare sugarului, într-o proporție ideală pentru dezvoltarea corectă a acestuia. Laptele mamei este un lichid „viu”, unic. Nu există nici o formulă de lapte care să se apropie câtuși de puțin de laptele produs de corpul mamei.

Obstacole neloiale în calea alăptării

Din păcate, există piedici majore în promovarea acestor beneficii:

• Lipsa educației și a unor demersuri permanente de informare în privința alăptării. În unele locuri din lume, în loc de salvatorul colostru, copiii sunt hrăniți cu unt de shea, cafea sau cenușă în prima oră de viață.
• Lipsa asistenților sociali și a moașelor în țările în curs de dezvoltare.
• Lipsa unei legislații care să protejeze mama. Pentru femei devine astfel o adevărată provocare să alăpteze și să se întoarcă la muncă.
• Practicile de marketing ale unor companii care produc substituenți de lapte matern, ce pot avea ca efect impresia greșită că laptele praf este cea mai bună alimentație pentru copii.

Promovarea substituenților de lapte matern, incorectă

Studiul „Supermâncare pentru bebeluși” subliniază practicile de marketing ale unor companii producătoare de substituenți ai laptelui matern. Deși există din 1981 un Cod internațional adoptat de Organizația Mondială a Sănătății pentru practicile de marketing aplicate în cazul substituenților laptelui matern, acest cod este încălcat adesea. În estul Asiei și Pacific, numărul mamelor care alăptează a scăzut de la 45% în 2006 la 29% în 2012. În Pakistan, 20% din asistenții sociali au primit materiale promoționale de la reprezentanții companiilor producătoare de substituenți de lapte matern. În China, 40% din mame au primit mostre de lapte praf de la asistenții sociali sau au fost contactate direct de producători.

În 2010, în România a fost propus proiectul de lege privind reglementarea marketingului substituenților de lapte matern (PL-x nr. 734/2011). Proiectul de lege este înregistrat la Camera Deputaților (cameră decizională) încă din 5 decembrie 2011, fiind trimis pentru raport Comisiei pentru sănătate și familie și Comisiei pentru industrii și servicii. Salvați Copiii România a solicitat acestor comisii sprijinul pentru urgentarea adoptării proiectului de lege.

Rata alăptării în România

În România, conform ultimului studiu realizat de Ministerul Sănătății, în 2011, 15% din copiii născuți în Spitale Prietene ale Copiilor au fost alăptați în prima jumătate de oră de viață, de 3 ori mai mulți comparativ cu nou-născuții din alte maternități. Rata copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață a fost de 20,4%. Alăptarea predominantă este cea mai frecventă formă de hrănire a copiilor cu vârsta până la 6 luni. Cu o instruire adecvată, această practică s-ar putea „transforma” în alăptare exclusivă. Un copil este considerat ca fiind alăptat exclusiv la sân dacă, în afară de sân, nu mai primește alimente lichide sau solide cu excepția unor vitamine, suplimente minerale sau medicamente.

Sursa: Revista DoctorulMeu