Proteinele

Acestea sunt celulele organice ale materiei vii, adică ale muşchilor, organelor, ficatului, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cei mai simpli componenţi, numiţi aminoacizi. Unii dintre aceştia sunt fabricaţi de către organism. Proteinele eliberează în organism aproximativ 4 calorii pe gram. Majoritatea celorlalţi aminoacizi provin însă dintr-un aport exterior, realizat prin intermediul alimentaţiei, în care proteinele pot avea o dublă origine:

• origine animală: cantităţi mari se găsesc în carne, peşte, brânză, ouă, lapte;
• origine vegetală: în soia, migdale, alune, cereale integrale şi în unele leguminoase.

Idealul este de a consuma atât proteine de origine vegetală, cât şi proteine de origine animală.

În anumite momente ale zilei, corpul poate să metabolizeze mai multe proteine. Consumul de proteine imediat după antrenament sau, în cel mai rău caz, în maximum o oră după antrenament ajută la creşterea substanţială în masă musculară şi în forţă. Imediat după antrenament, corpul este capabil să sintetizeze cu 10-25% mai multe proteine proprii decat în orice alt moment al zilei dacă îl hrăniţi corespunzător.

Proteinele sunt indispensabile pentru organism:

• pentru construcţia structurilor celulare,
• ca eventuală sursă de energie, după transformarea în glucoza,
• pentru producerea anumitor hormoni şi neuromediatori,
• pentru constituirea acizilor nucleici (necesari reproducerii).

Un regim alimentar cu deficit de proteine poate avea grave consecinţe asupra organismului: topirea muşchilor, ofilirea pielii etc. Necesarul de proteine depinde de mai mulţi factori: varsta, greutate corporala, efort fizic depus. Nou născuţii, adolescenţii si femeile insărcinate au un necesar de proteine crescut. Raţia zilnică de proteine trebuie să fie de circa 60 grame la copil, şi 90 de grame la adolescent. La adult, ea trebuie să reprezinte un gram pe kilogramul de greutate(pentru un sedentar 0.9 grame, pentru un adult care practică efort fizic moderat 1.1 grame-1.3 grame, iar pentru cei care practică efort fizic intens 1.5 grame-2 grame>), cu un minimum de 55 de grame pe zi la femeie, şi 70 de grame pe zi la bărbat. Altfel spus, consumul de proteine, pentru un adult, trebuie să reprezinte cel puţin 15% din aportul energetic zilnic. Dacă însă consumul de proteine este, într-adevăr, prea mare, iar activitatea fizică este insuficientă, reziduurile proteice vor persista în organism şi se vor transforma în acid uric, substanţă responsabilă pentru îmbolnăvirile de gută.

Cu excepţia oului, proteinele animale sau vegetale nu aduc cantitatea echilibrată de aminoacizi necesari organismului. Absenţa unui aminoacid poate constitui “factorul limitativ” care să stânjenească asimilarea altor aminoacizi. De aceea, alimentaţia trebuie să asocieze proteinele de origine animală cu cele de origine vegetală. O alimentaţie bazată numai pe proteine vegetale (vegetarianism) ar fi dezechilibrată, ar fi lipsită, în special, de cisteină, ceea, ce ar provoca tulburări ale cornoaselor (unghii, păr). În schimb, un regim vegetarian, care include ouă şi lactate poate fi echilibrat.

Dacă ne hrănim cu proteine provenind de la un animal fericit, adica un animal crescut în natură, spre deosebire de animalele crescute în „lagăre de concentrare sau uzine” va fi o diferenţă foarte mare.  Să adăugam că un om nu poate asimila în condiţii normale mai mult de 30-35g de proteine la o masă.

Sursa: “Mănânc, deci slăbesc” – Michel Montignac